Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Jurnalul Naţional
Anul şi data apariţiei: 5/11/2007
Tematica: problema emigranţilor români din Italia
Categoria articolului: reportaje
Autorul articolului: Carmen Plesa, Dan Tomozei
Titlul articolului: Atacaţi in Italia - "O să vă spargem capetele!"
Numărul fotografiilor: 0
Acces online: https://www.jurnalul.ro/stire-special/atacati-in-italia-o-sa-va-spargem-capetele-108045.html


Atacaţi in Italia - "O să vă spargem capetele!"

Extremiştii de dreapta şi-au lăsat semnătura: "O să vă spargem capetele!". Intoarsă in ţară, familia lui Mailat se plănge că italienii au devenit "bestii". In acest context, avocatul Marian Nazat afirmă că Guvernul Prodi a adoptat o lege aberantă.
• Guvernul britanic ar putea adopta măsuri similare celor din Italia privind infractorii străini

Familia criminalului: "Italienii sunt bestii!"

Familia lui Mailat a revenit duminică acasă, la Avrig (Sibiu). Magazinul ţinut de o romăncă, in Italia, a fost atacat cu un dispozitiv explozibil. Femeia are numele de familie tot Mailat.

După mai mult de 24 de ore de mers fără oprire, Elena Tincu, mama lui Nicolae Mailat, romănul acuzat că a ucis o italiancă, a intrat pe strada desfundată, plină de bălţi şi noroi din cartierul izolat al oraşului Avrig. Microbuzul cu care a revenit in ţară a lăsat-o in faţa casei. In fapt, o construcţie din lemn şi pămănt, peste ale cărei geamuri şi uşă au fost bătute in cuie căteva scănduri. In curtea părăsită de luni de zile buruienile sunt mari.

După descărcarea bagajelor, alături de concubin, Cornel Tincu şi de doi nepoţi, Elena rămăne in faţa porţii, să işi tragă sufletul ca după o cursă infernală. "Nu mai era de stat la Roma. Italienii au devenit nişte bestii!"... Scoate din buzunar un pachet de ţigări, ii dă şi lui Cornel, după care trage cu poftă un fum.

Căteva zeci de minute nu se mişcă din faţa porţii. Parcă in căutarea unui lucru, Elena Tincu rămăne cu faţa indreptată spre Vest. "Eu nu cred că a omorăt pe cineva. Copilul meu nu făcea din astea. Nu el este criminalul... A rămas singur acolo... Nu m-au lăsat să-l văd..."


DIN NOU ACASÃ.... Cu un topor imprumutat de la un vecin, Cornel Tincu reuşeşte, după mai multe incercări, să deschidă uşa casei. "Era mai bine in Italia. Găseam mai uşor de muncă şi trăiam mai uşor. La castane, la măsline, la fier vechi... şi la cerşit cănd nu găseam de lucru, dar trăiam mai uşor decăt aici. Acum nu ştiu ce să facem. Acolo au băgat buldozerele şi vin italienii să te omoare ca pe animale", spune Elena.

După mai multe incercări, uşa casei este deschisă. In singura cameră, două paturi mari, un dulap şi o sobă ocupă aproape tot spaţiul.

Cartierul in care locuieşte familia lui Romulus Mailat este ocupat in intregime de etnici romi. Printre casele din lemn şi pămănt răsare ici-colo căte o casă din cărămidă. Romii se simt jenaţi că nu le spui ţigani, insă trec peste asta şi incearcă o atitudine demnă. Insă demnitatea se măsoară in adăncimea noroiului, a hainelor puţine şi subţiri de pe copii şi nu in ultimul rănd a vinovăţiei colective, uşor de citit in privirile fiecăruia.


NOU ATAC RASISIT. Magazinul ţinut de o romăncă la Monterotondo, o localitate din nordul Romei, a fost sămbătă seara ţinta unui atac, informează presa italiană. Persoane necunoscute au aruncat un dispozitiv care a explodat in faţa magazinului. Carabienierii au mai găsit la locul incidentului o sticlă cu lichid inflamabil care nu apucase să explodeze. Romănca Diana Steluţa Mailat ( de 27 de ani), care este proprietara magazinului, are acelaşi nume de familie ca romănul acuzat că ar fi ucis-o pe italianca Giovanna Reggiani, insă nu este rudă cu acesta. Lăngă magazin, carabinierii au găsit un inscris despre care anchetatorii cred că ar fi un fel de revendicare: "O să vă spargem capetele!", alături de un desen utilizat de extremişti.


20.000 DE EXPULZÃ...RI. Preşedintele Alianţei Naţionale (formaţiune de centru-dreapta, din Italia), Gianfranco Fini, a declarat intr-o emisiune de pe Rai Tre că numai din Roma ar putea fi expulzate rapid 20.000 de persoane. Potrivit lui Fini, ar fi nevoie de 200.000-250.000 de expulzări pentru "curăţarea" Italiei.

Lui Cioroianu i se cere demisia

O declaraţie care a pus paie pe focul scandalului şi s-a lăsat cu un apel la demisie a fost făcută luni seară de ministrul romăn de Externe, Adrian Cioroianu. El a spus, la postul Antena 3, că cetăţenii romăni care fac ţara de răs ar trebui deportaţi in deşertul egiptean. Pentru această afirmaţie, mai multe organizaţii nonguvernamentale i-au cerut ieri demisia, acuzăndu-l de promovarea unor soluţii "de tip nazist". Intr-o conferinţă de presă susţinută ieri, Cioroianu şi-a cerut scuze pentru declaraţia făcută, dar nu a pus problema unei demisii. Ministrul a anunţat că işi doreşte ca romănii pe numele cărora se emit decrete de expulzare să aibă la dispoziţie cele 30 de zile prevăzute de lege pentru a părăsi Italia. De altfel, el a precizat că autorităţile romăne intenţionează să incheie un contract cu o firmă de avocatură care să acorde, pe banii statului, asistenţă cetăţenilor romăni.

Gest

Organele unei romănce moarte in Italia au salvat viaţa a trei sicilieni - doi bărbaţi şi o femeie. Lidia Racu (38 de ani) a murit după ce a băut alcool cu metanol. Soţul romăncei şi-a dat acordul pentru prelevarea rinichilor şi a ficatului, care au salvat vieţile a trei italieni. Este al treilea gest de acest fel care vine din partea unor romăni care lucrează in Sicilia, au anunţat autorităţile medicale. Femeia decedată şi soţul ei munceau in agricultură, in zona Racusa. Au trei copii mici in Romănia.

Poziţie

Autorităţile romăne au remis scrisori comisarului european pentru Justiţie, Franco Frattini, precum şi ministrului italian de Externe, Massimi D’Alema, ce evaluează decretul-lege adoptat la Roma. Comisia Europenă a aratat că incă nu a fost studiată documentaţia trimisă de partea italiană, dar că "orice expulzare a cetăţenilor unui stat membru al UE nu poate fi decăt individuală şi ar trebui să poată face obiectul unui recurs".

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.